Încrederea în economia românească scade spre zona de recesiune – Cronica serii

1. Indicatorul de încredere în economie a scăzut pentru a doua lună la rând în ianuarie, în contradicție cu evoluția de la nivel european, și este la limita dintre expansiune produsului intern brut și recesiune. Toate sectoarele au arătat date mai slabe decât în decembrie. Intențiile de angajare sunt, însă, în creștere. Anul 2023 a început cu date slabe din zona companiilor. Indicatorul de încredere economică (EȘI) a scăzut în ianuarie la 100,6 puncte, față de 102 puncte în decembrie și 104,6 puncte în noiembrie, cel mai afectat sector fiind cel al serviciilor. La nivel european, EȘI a crescut pentru a treia lună la rând la 98 de puncte, față de 95,7 puncte în decembrie. (Profit.ro)

2. Harta corupției la nivel mondial realizată de Transparency International situează România cu un scor de mijloc (46, față de 45 anul trecut), unde pe o scară de la 0 la 100, zero reprezintă cel mai ridicat nivel de corupție, iar 100 cele mai ”curate” țări. Conform clasamentului, în 2022, Ungaria a devansat Bulgaria, statul guvernat de premierul Viktor Orban fiind considerat cel mai corupt din Uniunea Europeană. (G4Media)

3. Cazierul judiciar va fi disponibil online începând cu 1 februarie, prin intremediul Ghișeul.ro, a anunțat ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, care arată astfel că va fi devansat cu mult termenul inițial pentru elibarea online a acestuia. Conform proiectului de lege intrat în vigoare de anul acesta, cazierul judiciar ar trebui eliberat de către poliție și în formă electronică în cel mult 6 luni, adică din această vară. (Profit.ro)

4. Comunitatea Declic a deschis, marţi, primul proces pe climă din România, împotriva statului român, prin care cere, printre altele, amendarea premierului Nicolae Ciucă şi a miniştrilor Mediului şi Energiei. Declic cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia măsuri concrete pentru combaterea schimbărilor climatice, precum şi amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna, „pentru fiecare zi în care amână măsurile”. (Hotnews)

5. ING Hubs România, hub-ul global de tehnologie al ING Group, extinde către angajați sistemul de lucru de 4 zile pe săptămână, pentru care aceștia pot opta începând cu luna ianuarie 2023. Această decizie vine pe fondul rezultatelor pozitive ale programului-pilot derulat pe parcursul a 6 luni. Noul mod de lucru presupune trecerea de la 5 zile de lucru, cu 8 ore/zi, la 4 zile de lucru pe săptămână, cu 10 ore/zi, în acord cu legislația în vigoare. De asemenea, angajații au opțiunea de a trece la varianta cu 9 ore de lucru pe zi, timp de 4 zile și 0,5 zile libere pe săptămână. Această schimbare va permite astfel păstrarea a 40 ore de lucru/săptămână aferente unui program de lucru full-time conform Codului Muncii. (Profit.ro)

Din Cronica de Tehnologie: Miercuri are loc evenimentul Unpacked, unde Samsung este așteptat să-și prezinte noua serie de smartphone-uri Galaxy S23, care se pare că va fi compusă din modelele S23, S23 Plus și S23 Ultra. Nu se știe dacă producătorul coreean va lansa cu aceeași ocazie noi tablete, ceasuri sau căști, însă, este posibil ca tot atunci să fie prezentată seria de laptopuri Galaxy Book 3. (The Verge)

6. Anul trecut, economia zonei Euro a crescut mai repede decât economia Chinei și cea a Statelor Unite. Cifrele publicate marți de agenția de statistică a Uniunii Europene au arătat că economia zonei monetare a crescut cu o rată anuală de 0,5%. Acest lucru s-a tradus într-o creștere de 3,5% a produsului intern brut pentru 2022 , o rată peste cea a primelor două două puteri economice. (WSJ)

7. Austria și Ungaria au căzut de acord să nu ajute militar Ucraina, au anunțat miniștrii apărării ai celor două țări, după o întâlnire pe care au avut-o la Budapesta. Conform miniștrilor apărării ai Austriei și Ungariei, pozițiile celor două țări referitoare la războiul declanșat de Rusia în Ucraina sunt „clare”, în sensul de a nu oferi asistență militară Ucrainei „pentru a preveni escaladarea conflictului”. (Digi24)

8. Printre sutele de personalități propuse pentru premiul Nobel pentru Pace în 2023 sunt președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Secretarul General NATO Jens Stoltenberg, dar și președintele Turciei, Recep Erdogan. Marți, 31 ianuarie, este ultima zi până la care se pot depune candidaturi pentru Premiul Nobel pentru Pace. Până acum au fost înscrise 343 de nume. (Digi24)

9. Opinia publică din ţările europene nu este atât de monolitică pe cât şi-ar dori Washingtonul să fie, a declarat marţi Serghei Narîşkin, directorul Serviciului rus de Informaţii Externe. „Astăzi, opinia publică din Europa nu este nici pe departe atât de monolitică pe cât şi-ar dori Washingtonul să fie. Prezenţa voluntarilor francezi în rândurile apărătorilor (ruşi – n.r.) din Donbas, precum şi întâlnirea noastră de astăzi, este o dovadă clară în acest sens”. Şeful SVR i-a înmânat cu această ocazie lui Pierre de Gaulle, nepotul fostului preşedinte al Franţei, o copie a unei fotografii care îl înfăţişează pe generalul Charles de Gaulle în timpul unei vizite în Uniunea Sovietică în 1966. (News.ro)

10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat marţi dreptate Franţei în refuzul său de a face să figureze menţiunea „sex neutru” pe actul de identitate al unei persoane intersexuale. Reclamantul, un septuagenar care locuieşte în Strasbourg şi este părintele unui copil adoptat cu soţia sa, luptă de mai mulţi ani pentru ca menţiunea „sex neutru” sau „intersex” să înlocuiască menţiunea „sex masculin” pe actul său de identitate. Născut în 1951 „fără penis sau vagin”, lipsit de „gonade”, „testicule sau ovare”, reclamantul explica în 2017 că pur şi simplu vrea „să fie recunoscut” ceea ce era „de la naştere”. (G4Media)

Ți-ar mai putea plăcea
Cronica serii – Americanii au trimis o navă de război în Marea Neagră
Cronica serii – Deficitul comercial al României a avansat cu 33,9% în primele trei luni

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău