Oamenii de știință lansează “o alertă urgentă” cu privire la impactul prezenței unor tipuri de chimicale sintetice asupra sănătății oamenilor – Cronica de Mediu

1. Guvernul islandez a desemnat potențiala perturbarea a dinamicii circulației oceanice meridionale din Atlantic, cunoscută sub denumirea Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC), drept o preocupare de securitate națională și o amenințare existențială. AMOC reglează clima în Europa. (Biziday.ro)

2. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a publicat un proiect de OUG care modifică Codul Silvic, prin care stabilește un regim penal pentru tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a arborilor din spațiile verzi aflate în intravilanul localităților. (G4media.ro)

3. Căldura din 2025 și fenomenele extreme. În ultimele articole se arată că noiembrie 2025 a fost printre cele mai calde luni noiembrie înregistrate vreodată, iar oamenii de știință se așteaptă ca 2025 să egaleze aproximativ anul 2023 ca al doilea cel mai cald an la nivel global, subliniind cât de repede cresc temperaturile spre și peste 1,5°C. Textele mai evidențiază un tipar neobișnuit de „schimbare bruscă de vreme”, de la episoade de grindină foarte mare în Australia la temperaturi record în unele părți din Caraibe și America de Sud, care apar în același timp cu episoade de frig ieșite din comun, ceea ce ilustrează cum un climat de fond mai cald amplifică atât valurile de căldură, cât și instabilitatea atmosferică. (Climateandeconomy.com) 

4. Sezoane de incendii tot mai lungi. Un nou raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată că sezonul incendiilor de vegetație din Europa se prelungește, iar sezonul 2025 este pe cale să devină cel mai grav de când există monitorizare sistematică prin satelit, fiind impulsionat de condiții mai calde, mai uscate și de valuri de căldură mai frecvente.
Relatările subliniază că incendiile încep acum mai devreme, primăvara, și durează mai târziu, în toamnă, ceea ce pune presiune pe serviciile de stingere și crește suprafața arsă atât în regiunea mediteraneană, cât și în zone care, în mod tradițional, erau mai răcoroase. (The Joint Research Centre: EU Science Hub)

5. Noi tipare climatice și prognoze. Un articol despre un nou tip de oscilație climatică identificată în tropice descrie un tipar numit TWISO, observat în date satelitare și atmosferice reanalizate, care modifică temperaturile de la suprafața oceanelor, regimul de precipitații și condițiile favorabile ciclonilor tropicali pe o perioadă de aproximativ 30–60 de zile. Cercetătorii susțin că urmărirea acestui tipar ar putea extinde orizontul de fiabilitate al prognozelor pentru anumite fenomene extreme dincolo de limita actuală de aproximativ două săptămâni, îmbunătățind astfel sistemele de avertizare timpurie pentru cicloanele tropicale și ploile torențiale.  (Tempo.co)

6. Clima și bolile infecțioase. Un studiu de la Universitatea Oxford, prezentat pe larg în presa de mediu, avertizează asupra unei „catastrofe care se strecoară treptat”, în care creșterea temperaturilor, inundațiile și secetele contribuie la extinderea arealului și a sezonului pentru țânțari, căpușe și diverse bacterii transmise prin apă. Lucrarea subliniază că schimbările treptate ale zonelor climatice favorabile unor boli precum dengue, virusul West Nile și anumite infecții bacteriene pot duce la creșteri constante ale poverii asupra sistemelor de sănătate, chiar și în absența unor epidemii spectaculoase, de tip „de primă pagină”. (University of Oxford)

7. Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor UE de monitorizare a aerului: Eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente. (News.ro) 

8. Oamenii de știință lansează “o alertă urgentă” cu privire la impactul prezenței unor tipuri de chimicale sintetice asupra sănătății oamenilor, asupra fertilității, dar și asupra planetei. Este vorba în special de pesticidele din agricultură, dar și de chimicale prezente peste tot, de la ambalajele alimentare și până la mănușile folosite de bucătari. (TheGuardian)

9. Politica climatică după COP30. Analizele de după COP30 arată că peste 120 de țări au depus planuri climatice naționale actualizate (NDC‑uri), care, luate împreună, ar reduce emisiile doar ușor sub nivelurile din 2019 până în 2035, ceea ce este încă departe de o traiectorie compatibilă cu obiectivul de 1,5°C. Comentariile evidențiază că, deși guvernele au convenit să crească finanțarea pentru adaptare și să lanseze noi fonduri pentru pădurile tropicale și țările vulnerabile, tensiunea de bază în politica climatică globală rămâne diferența dintre avertismentele științifice privind accelerarea rapidă a încălzirii și ritmul relativ lent al reducerii emisiilor. (Climate.columbia.edu)

10. La câteva zile după COP30, Brazilia a slăbit măsurile de protecție a Amazonului. În întreaga lume, politicienii, susținuți de corporații puternice, prezintă publicului alegeri false între protecția mediului și creșterea economică. În ciuda pretențiilor de lider în domeniul mediului și a promisiunilor de a conserva pădurea tropicală amazoniană înainte de COP30, Brazilia elimină măsurile de protecție a ecosistemelor vitale din regiune mai repede decât au demontat muncitorii corturile care au găzduit recentul summit mondial privind clima de la Belém. La mai puțin de o săptămână după încheierea COP30, un bloc politic puternic din Congresul Național al Braziliei, reprezentând interesele agroindustriale și de dezvoltare, a slăbit măsurile de protecție pentru râurile, pădurile și comunitățile indigene din Amazon. (Insideclimatenews.org)