România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata colectării și reciclării deșeurilor municipale – Cronica de Mediu

1. Arctica se transformă în „o noua zonă arctică”. Regiunea migrează către un climat fundamental diferit și este pe cale să devină un loc definit mai mult de ocean deschis și ploaie și mai puțin de gheață marină și zăpadă. Nordul înghețat pe care îl știm se estompează și asta va aduce – și aduce deja – alte schimbări departe în sud. (nytimes.com)

2. Liderii mondiali ar trebui să declarare „Stare de Urgenţă Climatică” în ţările lor, stimulând astfel acţiunile pentru evitarea încălzirii globale catastrofice, a spus sâmbătă Antonio Guterres, secretarul general al ONU, în deschiderea summitului virtual pe probleme de climă. (News.ro)

3. România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata colectării și reciclării deșeurilor municipale, iar plasticul, alături de materialele de celuloză, au cea mai mare pondere în rândul deșeurilor produse în instituțiile de învățământ. Mai mult, de la 1 ianuarie 2021 România va fi nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și nu o reciclează. Din acest motiv a fost lansat un program de responsabilitate socială, ASAP, alături de o petiție națională prin care elevii din România solicită autorităților să transforme școlile în unități funcționale de colectare selectivă a deșeurilor. (hotnews.ro)

4. 2020 este pe cale să primească titlul de cel mai fierbinte an din istorie. A fost un an superlativ din multe puncte de vedere și, cel mai probabil, va mai marca încă o maximă: cel mai fierbinte an înregistrat. Anterior, 2016 deținuse titlul ilustru. Înainte de 2016, 2015 deținea titlul și înainte era deținut de anul 2010. Clima se încălzește într-un ritm alert și facem puțin pentru a o încetini. În ciuda faptului că viața, așa cum o știm, a încetinit și am emis mult mai puțin dioxid de carbon decât anul trecut, am produs în continuare 40 de miliarde de tone metrice de CO2. (popsci.com)

5. Peste 45 milioane de oameni din India vor fi obligați să migreze din locuințele lor până în 2050 din cauza dezastrelor climatice. Vorbim de inundații, secete și cicloni, de trei ori mai mult decât cifrele actuale, potrivit unui nou raport. În 2020, numărul persoanelor strămutate în India este de 14 milioane. (livemint.com)

6. Cel mai mare proiect de energie regenerabilă din lume va avea un proiect solar-eolian de 30 Gigawatt în India. Pentru o comparație, în total, în toate Statele Unite, de la Florida la Hawaii, avem 49,45 GW de putere solară instalată de la centrale solare mari (fără a include panourile solare de pe acoperișuri). (cleantechinica.com)

7. Vărsările toxice din Venezuela oferă o viziune sumbră a sfârșitului exploatărilor petroliere. Guvernul lui Maduro stoarce ce poate din industria prăbușită – și dezlănțuie un dezastru ecologic în acest proces. (bloomberg.com)

8. Prețurile bateriilor a scăzut cu 88% în ultimul deceniu. Costul mediu al unui acumulator litiu-ion a scăzut la 137 USD pe kWh în 2020, potrivit unui nou sondaj realizat de BloombergNEF. Acesta este un declin ajustat la inflația de 13% din 2019. Ultimele cifre atestă progresul uimitor în tehnologia bateriilor din ultimul deceniu. Bateriile mari și accesibile vor fi esențiale pentru desprinderea economiei globale de combustibilii fosili. Bateriile litiu-ion sunt tehnologia cheie pentru realizarea vehiculelor electrice. De asemenea, sunt necesare pentru a normaliza puterea intermitentă generată de morile de vânt și de panourile solare. (arstechnica.com)

9. Decarbonizarea este cheia mixului energetic din Europa de Est pentru obiectivele climatice ale UE. Planul Comisiei Europene ar putea scoate din piață aproximativ 40 GW de centrale pe cărbune din Europa centrală și de est până în 2030, cu condiția ca politicile naționale să permită înlocuirea dezvoltării. (about.bnef.com)

10. Masa tuturor construcțiilor artificiale realizate de oameni – clădiri, șosele, aparatură etc. – va depăși după 2020 masa totală a întregii materii vegetale și animale de pe Pământ, conform unui studiu publicat de revista Nature. Cercetarea, realizată de Weizmann Institute of Science din Israel, susţine că omenirea şi Pământul se află la „un moment de cotitură” în 2020, când masa întregii materii produse de om a ajuns egală cu masa florei şi faunei, cum ar fi copacii, plantele, animalele, bacteriile şi ciupercile. Institutul estimează că masa materiei produse de mâna omului va fi de două ori mai mare decât cea a biomasei până în 2040. (agerpres.ro)

Poza săptămânii – variația temperaturilor medii anuale 1880-2000: